Just another WordPress.com site

>

Puterea vindecatoare a inimii, stiintific demonstrata dupa 20 ani de cercetare

“Institutul american HearthMath a descoperit ca inima emite un camp electromagnetic de cinci mii de ori mai puternic decat campul pe care-l emite creierul”. Este important sa notam aceasta diferenta de putere intre campul electromagnetic al inimii si acela al capului pentru a intelege importanta sentimentelor noastre, a iubirii, a recunostintei, a aprecierii si a oricarei trairi pozitive! Tot ce simtim si traim ca sentiment frumos, pozitiv, inaltator (compasiunea, dragostea, blandetea, bunatatea, bucuria) creeaza ceea ce specialistii au numit “coerenta inimii”, pe cand trairile negative, ca si gandirea corespunzatoare acestora creeaza “incoerenta inimii”, generand emisii vibrationale in campul electromagnetic al inimii si al creierului nostru. Aceste campuri electromagnetice influenteaza deopotriva corpurile noastre, ca si realitatile pe care le intalnim in viata de zi cu zi.

Acelasi institut a constatat ca, daca suntem furiosi timp de cinci minute, sistemul imunitar are nevoie de sase ore pentru a recupera puterea pierduta. De asemenea, daca traim cinci minute de compasiune si apreciere, imunitatea se imbunatateste cu 41 la suta. Am notat toate acestea, pentru ca fiecare dintre noi sa inteleaga puterea de vindecare a inimii blande si iubitoare, precum si puterea trairilor negative de a ne imbolnavi. In mod practic, putem intelege, in fiecare moment al existentei, daca ne aflam in inima sau am iesit din ea. De cate ori simtim si gandim negativ, ne infuriem, ne suparam, uram, dezapreciem sau judecam in mod agresiv (noi putem observa realitatea imediata, fara a o judeca) este semn ca ne indepartam de inima. Orice am gandi, am simti, am trai ca stare negative, ne semnaleaza ca am intrat in domeniul Egoului sau al “judecatii lumii”.

Mintea omeneasca este conditionata de realitatea prezenta sau trecuta, de frica de viitor, de frica de pierdere sau de durere, asa incat ea va genera intotdeauna emotiii negative cand va fi in fata unui eveniment de viata neplacut. Simplul fapt de a ne autoobserva aceasta negativitate si a alege spontan sa ne intoarcem la adevarul inimii noastre, o rugaciune repetata, o amintire frumoasa, apelul la ganduri bune, de speranta, de bucurie, de bine pentru tot ce ne inconjoara, ne ridica vibrational incetul cu incetul pana acolo unde vom simti ca suntem din nou in armonie cu inima noastra. Daca vom gandi binele cel mai inalt al tuturor, vom crea starea de “coerenta intre inima si minte”, de armonie intre inima si minte, ceea ce ne va aduce o surpriza coplesitoare. Mai intai, se vor vindeca multe dintre afectiunile pe care le avem in corpul fizic. Dar, mai presus de orice, ne vom simti vindecati in suflete. Nu vom mai face eforturi pentru a gandi pozitiv, pentru a aprecia, pentru a darui, pentru a ne simti iubitori sau generosi.

var geo_Partner = ’604c08a1-6308-4ee8-80c3-84261d816172′; var geo_isCG = true;

var geo_Partner = ’604c08a1-6308-4ee8-80c3-84261d816172′; var geo_isCG = true;

>

cititi pana la sfarsit materialul

De ce am plecat eu din Bucuresti, dupa ce am trait acolo 72 de ani si nu am reusit sa ma adaptez vietii de capitala? Intuitie  sau premonitie?  Vedeti mai jos. Imi vine greu sa cred ca e asa, dar se pare ca exista un sambure de adevar in materialul de mai jos.

De la un an la altul bucurestenii se pling de sanatate, de dureri de cap tot mai dese, de ameteli care dureaza tot mai mult, de stari de somnolenta care se cronicizeaza. Si toate acestea au fost puse ba pe seama radiatiilor ba pe seama stresului ba pe seama poluarii pregnante sau a faptului ca, dupa 1990, romanii si-au luat chiar si cite 2-3 servicii. Unii chiar au mers mai departe si au declarat ca Bucurestiul este permanent tinta unor atacuri dint-un razboi nevazut care se duce la nivel paranormal si despre care oamenii simpli nici nu stiu nimic si nici macar nu ar cuteza sa se gandeasca la astfel de lucruri. Fara sa tragem linie, sa trecem in revista cateva dintre pericolele zilnice la care este expusa capitala si despre care nu s-a vorbit niciodataa decit cel mult in anumite cercuri.

La un pas de o posibila epidemie de ciuma

Desi la ora actuala ciuma este o boala eradicata de mult, ceea ce nu se stie este ca ea poate sa loveasca necrutator capitala Romaniei. Si asta pentru simplul motiv ca, in urma cu sute de ani, bolnavii de ciuma erau, pur si simplu ingropati la gramada, intr-o singura groapa, iar peste ei se turna var, in ideea ca varul va izola virusul respectiv. Ceea ce nu stiau medicii din acele vremuri insa, se referea la longevitatea virusului si la faptul ca varul actioneaza ca un izolator: adica, pe de o parte, izola, intr-adevar, pentru moment, virusul ciumei, dar pe de alta parte il conserva, pur si simplu. Ciuma, o boala necunoscuta europenilor, avea sa fie adusa din pustele Asiei de hunii lui Attila in a doua jumatate a secolului al V-lea.
De-a lungul secolelor au fost o serie de epidemii de ciuma, dar cea mai cumplita s-a declansat in timpul domniei lui Caragea, in anul 1812. Bucurestiul a fost aproape pustiit in acele vremuri iar cei care nu mureau loviti de cumplitul flagel, paraseau orasul catre zone mai ferite, in special zone de munte si de padure. Scrierile din acea perioada spun ca tacerea era atit de apasatoare peste Bucuresti, incit se puteau auzi filfiitul din aripi ale pasarilor si zgomotele produse de ciocul acestora, ca un fel de prevestire a nenorocirilor. Din pacate, in timp, s-a petrecut un eveniment care nu a putut fi prevazut de edilii secolelor respective: marginea Bucurestilor a devenit zona centrala, iar actualele excavatii pot scoate oricand la suprafata mortii adormiti de ciuma.
In urma mai bine de  30 de ani, cand au inceput sapaturile pentru metrou si pentru Casa Poporului, in unele locuri s-au descoperit locuri unde fusesera ingropati ciumatii. Doar printr-un noroc epidemia nu s-a declansat existind riscul ca la orice noua constructie sa fie descoperite gropi comune cu morti de ciuma. Mai mult, se pare ca, din diverse motive, o parte din cei morti au fost aruncati in subterane, acoperiti cu var ti surpat apoi pamantul de deasupra. Specialistii in virusologie afirma ca la ora actuala virusul de ciuma nu mai este mortal, dar asta doar in cazul in care este depistat la timp si izolat. Pentru ca exista voci care spun ca vaccinurile impotriva ciumei sunt putine si ineficiente, atita vreme cit au fost obtinute din tulpini deja invechite ale virusului respectiv.
Ioana Matei, arheolog, considera ca: “numarul celor morti de ciuma si ingropati la temelia propriei case sau inhumati in graba poate fi foarte mare, iar in zilele noastre s-a pornit o adevarata campanie de construire a unor blocuri gigant in Bucuresti. Interesele de moment pot face ca orice descoperire de aceasta natura sa fie tinuta strict secreta, intrucit oprirea, chiar si partiala a lucrarilor de constructie, ar cauza pierderi imense pentru antreprenori si investitori. Asa ca cei mai multi, daca vor descoperi astfel de cadavre infestate cu ciuma, nu numai ca nu vor sti cu ce au de-a face, dar exista riscul ca sa le arda in crematoriile proprii si in felul acesta sa declanseze, pur si simplu, epidemia mortala”.

Lacul urias de sub capitala Romaniei
Cu milioane de ani in urma, pe locul unde este astazi Bucurestiul se intindea Marea Getica. Treptat, fundul marii s-a ridicat iar marea s-a retras, facand loc manoasei Cimpii Romane. Cu toate acestea, un fenomen ciudat, dar deloc rar, a dus la conservarea unei parti a fostei mari, sub forma unui lac subteran. Ne explica domnul Andrei Mocanu, geolog de profesie, care la ora actuala scrie despre istoria geologica a Bucurestiului: “Practic ce s-a intamplat in acele vremuri: din cauza efortului pamantului, scoarta terestra s-a ridicat, pur si simplu, formind o concavitate in care s-a pastrat apa marii milenare. Imaginati-va urmatorul aspect: aveti o saltea de plaja, plina cu aer. Puneti pe ea o galeata cu apa, plina, la mijloc, apoi indoiti cele doua margini ale saltelei pana cand se impreuneaza. In felul acesta galeata a ramas la mijloc, dar in acelasi timp este complet acoperita de cele doua margini ale saltelei. Exact asta s-a intamplat cu Marea getica:
apa s-a retras parsial, iar marginile scoartei terestre s-au incretit pana cand au format zona de deal pe care s-a ridicat, ulterior, Bucurestiul”.
In sustinerea teoriei sale, domnul Mocanu aduce fenomenele care se petrec fie zilnic, in statiile de metrou fie in perioadele cu ploi, cand canalele se infunda. “Apa se scurge, e adevarat, dar la un moment dat lacul subteran se umfla si da pe dinafara, lucru care duce la saturatia pamantului cu apa si la aparitia fenomenului de baltire. Fenomenul nu are nici o legatura cu asa zisa canalizare defectuoasa – care oricum este defectuoasa – ci cu saturatia dcu apa a pamantului. Apoi, nu-mi spuneti ca nu ati remarcat, faptul ca in anumite statii de metrou, indiferent daca este zi sau seara, se aude curgand permanent o apa. Nu e vorba despre nici un riu ci pur si simplu de canalele prin care apa de la suprafata se scurge in lacul subteran”.

O bomba naturala care poate exploda oricand
Mai mult, domnul Mocanu considera ca Ceausescu a facut, printre multe altele, o gresala capitala in perioada de urbanizare si modernizare a Bucurestiului: a construit lacul de la Ciurel, pe Dambovita. Initial lacul s-a vrut sa fie transformat in primul port pe Dambovita, barci si vaporase de mic tonaj urmind sa strabata drumul pana al dunare. “Din nefericire, presiunea pe care lacul Ciurel o exercita asupra pinzei freatice din adancime s-a dovedit fatala, aducand o serie de izvoare mai mici sau mai mari, catre suprafata, impiedicand deversarea acestora in lacul de sub Bucuresti”. Si asta nu este totul, presiunea exercitata ducand la aparitia unui pericol despre care cei mai multi nici macar nu au habar, anume pungile cu gaze de sub oras. “Unii spun ca din cauza lucrarilor de punere a conductelor cu gaz, in Bucuresti, s-a ajuns la situatia in care Capitala sta efectiv pe o bomba care poate exploda in orice ceas. Este o aberatie si in acelasi timp
este purul adevar. De ce este o aberatie? Simplu, pentru ca in cazul unei explozii locale, alimentarea cu gaze se intrerupe aproape instantaneu. Deci ar putea, cel mult, sa aibe loc o explozie undeva la un bloc, cel mult. In acelasi timp insa, Bucurestiul sta pe o acumulare de gaze. Acestea s-au format, de-a lungul milioanelor de ani, prin putrezirea animalelor marine care traiau pe vremuri in Marea Getica si care au fost izolate, in momentul in care pamantul s-a incretit si a format concavitatea in care se gaseste lacul subteran, iar presiunea exercitata de Lacul Morii si de apele subterane, risca oricand sa impinga aceste gaze spre suprafata. Din pacate, nu exista o modalitate de ardere controlata a acestor gaze, pentru ca orice flacara care ajunge in adanc poate transforma zona intr-una desertica.

Bucurestiul de acum 2300 de ani
Cu toate acestea, exista o minune care pana acum a facut fata pericolului din adancuri: canalele si subteranele Bucurestiului. Si nu vorbim despre canalele construite de comunisti, ci despre subteranele existente de mii de ani in aceasta zona. Domnul Iulian Georgescu, profesor de istorie, are propria sa opinie:
“Aduceti-va aminte ca fanariotii se plimbau cu trasura pe sub pamant. Chiar credeti ca intr-o suta de ani, acei fanarioti puteau sa construiasca asemenea coridoare tainice? Pai sa nu uitam cit a durat ca sa fie preschimbate subteranele si transformate in metrou, asta la sfirsit de secol XX, cu utilaje si oameni. Deci cum va inchipuiti ca puteau sa faca acei fanarioti lucrarile de amenajare a subsolului cu o sapa si o galeata rudimentara?! Nu, domnilor, subteranele au existat dintotdeauna si ele sunt pomenite chiar si pe vremea dacilor. Pentru ca Bucurestes, in anii 292 i. H. era atestat documentar ca fiind capitala Gaetiei (Getiei), condusa in acei ani de Dori regis thracum: Dromichaites, cum i-au spus grecii sau Doru Mihaita, asa cum i se spunea in realitate”.
Subteranele, indiferent cine le-a construit, au scapat pana acum Bucurestiul de o eventuala explozie, gazele acumulate in adinduri gasind loc de trecere catre suprafata si intr-o asemenea concentratie incit sa nu fie periculoase pentru oameni.
“Se mai intampla ca uneori, o punga mai mare de gaze sa iasa din adancuri si atunci, de regula, bucurestenii se pling de dureri de cap, de ameteli  sau au o stare de somnolenta, de lene. Nu e vorba despre nici o boala pe sistem nervos sau de nici o oboseala cronica, asa cum lasa unii sa se inteleaga, ci pur si simplu de inhalarea unei cantitati prea mari din acele gaze. Acum doar nu o sa vreti sa se anunte la televizor ca Bucurestiul este in pericol, ca doar banii in Bucuresti se fac si cele mai mari interese aici sunt”.

Subteranele salvatoare
Numai ca blestemul care a cazut pe neamul getilor s-a transmis si catre noi, urmasii lor. Pentru ca ceea ce ne-a salvat pana acum ne poate aduce pieirea de acum inainte. Subteranele de sub capitala, desi construite dupa forma unui furnicar, au adus cu ele un pericol nou: orasul se poate surpa sau macar unele zone ale acestuia, intrucit a ajuns sa semene cu un urias svaiter.
“Este si motivul principal pentru care reteaua de metrou este permanent prelungita”, este de parere domnul Mocanu. “Pentru ca prin asta o serie de subterane sunt cimentate, betonate si intarite cu liniile de metrou, ducand la o crestere a securitatii zonei respective. Cel mai mare dezastru s-a petrecut in timpul cutremurului din 1977 cand, din cauza acestor goluri de sub oras, aproape tot centrul Bucurestiului s-a naruit. Atunci s-a alarmat Ceausescu si a pornit campania de construire intensiva a metroului, oferind poporului o explicatie plauzibila si ascunzind existenta trecatorilor subterane, de teama de a nu fi folosite de eventualii dizidenti”.

Pamantul viu de sub Capitala
Cei care au lucrat la metrou au vazut si au auzit lucruri greu de crezut. Mircea Ioanid, pensionar, isi aminteste cu groaza niste intamplari din anii `80 al caror martor a fost pe cand cara cu basculanta pamant din subteran.
“Nu am fost singurul care am trait astfel de intamplari, dar sunt singurul care a mai ramas in viata dupa tot ce s-a intamplat. Pentru ca pamantul i-a inghitit, pur si simplu pe ceilalti. Pamantul era viu, la propriu. Si eu eram tinar sofer si in putere si nu  ma temeam asa, cu una cu doua, dar cand imi amintesc de intamplarile respective mi se zbirleste si acum parul in cap de frica”. Dumnealui sustine ca, in 1982, unul dintre excavatoare a scos la suprafata un cadavru bizar. Avea in jur de 2 metri sI ceva sI era imbracat straniu, cu un fel de roba rosie si cu o masca neagra pe fata. Pielea era de o culoare maronie. Ceea ce ne-a uimit pe totI a fost senzatia ca acel barbat era inca viu. Avea ochii larg deschisI iar fata sa, desI cu trasaturi frumoase, inspira teama. Unul dintre colegii mei chiar a facut o gluma sI spunea ca asa trebuie sa arate Satana, daca o exista. Nu stiu daca a fost o simpla coincidenta sau mai mult, dar la cateva zile dupa, pe
colegul asta l-au descoperit mort. La autopsie medicii au spus ca avea toate organele interne imprastiate, ca sI cum ceva ii explodase in interior”.
Dar ceea ce i-a uimit pe cei citiva lucratori care au vazut cadavrul a fost obiectul ciudat pe care aratarea il tinea in mana si care semaca cu un baros mai mare termanat cu o secure cu doa taisuri. “Si nu atit arma din mana aratarii ne-a uimit cit mai ales faptul ca nu mai vazusem niciodata nimic asemanator si ca, desi parea ca statuse sub pamant timp de sute de ani, nu avea nici un fel de rugina pe ea. Arma si cadavrul au fost izolate pana urma sa vina un specialist, dar in seara respectiva au disparut complet, in mod surprinzator. “Au venit cei de la Securitate si ne-au intors pe toate fetele, ne banuiau ca suntem intelesi cu dusmanii de clasa si ca am ascuns cadavrul. Dar am trecut si de asta. In schimb, ceilalti colefgi ai mei au disparut, pe rind, inghititi de pamant, fara ca cineva sa mai dea de urma lor. La disparitia unui am fost de fata si nu am putut uita nici acum urletul animalic pe care l-a scos, strigand, incercand sa se agate cu
unghiile de o margine de pamant: . Eu sunt singurul care am scapat pentru ca mi-am cerut transferul pe un alt santier”.

Refugiul ultimilor zei ai dacilor
Legendele vechi vorbesc despre o rascoala a uriasilor si a titanilor impotriva stapanului de atunci al Pamantului, respectiv Zeus. Rasculatii au invins, in prima faza dar zeii au fost ajutati de eroul pelasg Hercule care i-a invins, i-a ferecat cu lanturi grele si i-a aruncat sub pamant. Tainita in care au fost azvirliti titanii se pare sa fi fost Bucurestiul, iar subteranele au fost construite de Hefaistos, zeul din adancuri, special incit nici una sa nu duca la suprafata. Domnul Alexandrescu Tiberiu, etnolog si folclorist, spune ca legenda Minotaurului este adevarata, dar realitatea a fost deformata.
“Bucurestes a fost numit asa in urma victoriei asupra titanilor, pentru ca zeii cei vechi s-au bucurat de triumful lor vremelnic si au construit un oras in care oamenii sa se bucure mereu si sa celebreze de-a pururea victoria asupra titanilor. Numai ca aici, sub Bucurestes, a fost construita, de asemenea si cea mai cruda inchisoare, ferecata cu lacate magice: un labirint in care cei care patrundeau nu mai ieseau niciodata la suprafata, pentru ca nu mai reuseau sa gaseasca drumul. Va intrebati de ce oare nu le dadea prin minte sa faca semne pe pereti si sa mearga dupa ele? Simplu, pentru ca labirintul insusi era viu si isi schimba retelele de colidoare permanent. Pamantul acesta, domnilor, a fost un pamant viu dintotdeauna. De aia tara s-a numit Getia sau Geia iar getii au fost fii sai”.
Si tot aici, in labirintul de sub Bucurestes, domnul Tiberiu considera ca au fost inchisi ultimii zei de catre Apostolul Andrei, cel care i-a crestinat pe daci. “Poate o sa vi se pare ciudat ca un intelectual ca mine crede in zei si in forte nevazute. Credeti-ma cand va spun un lucru: cu cit stiinta se dezvolta mai mult, cu atit mai mult ea se apropie de Dumnezeu. Ajungem sa ne punem niste intrebari firesti iar raspunsurile nu le putem gasi in aceasta lume, pe calea rationamentului logic. Iar fenomenele din adancul Bucurestilor sunt dincolo de orice logica si ratiune”, incheie domnul Tiberiu.

Taina bisericilor ortodoxe
Pentru a afla mai multe, ne-am adresat unui mic grup de specialisti in domeniul paranormalului si i-am rugat sa ne ajute sa ne formam o parere asupra lucrurilor pe care le-am aflat. Irina Asaftei, Remus Dumitru si Petre Petre sunt mediumuri cunoscute in lumea lor si care se ocupa cu masurarea cimpurilor de forta si a perturbarilor acestora. De la ei am aflat un lucru interesant, anume ca, din punct de vedere energetic, Bucurestiul este pozitionat pe un nod de energie negativa telurica.
“Asta nu inseamna ca Bucurestiul este negativ, ci ca acel cimp, in functie de directia sa de expansiune, poate afecta viata de la suprafata fie pozitiv fie negativ. Curgerea energiei se face sub forma unei spirale care se deplaseaza periodic  in jurul unui punct de sprijin. Cand sensul de curgere al spiralei este in sus, la suprafata totul se resimte sub forma unui boom economic, al unei dezvoltari puternice, al unui nivel de trai imbelsugat. Cand spirala se invirte si directia de curgere a energiei este catre centrul pamantului, atunci avem la suprafata o perioada de regresie economica, de dezastre, de boli si nefericire. Iar cand spirala deplaseaza energia lateral, de regula exista momente de stagnare economica si spirituala, la suprafata”.
Din pacate, toti trei sunt de acord cu un aspect: directia de deplasare a energiei nu poate fi prevazuta ci doar constatata si masurata, ceea ce inseamna ca nu se pot lua masuri pentru contracararea efectelor negative. “Mai ales ca nu exista o regula a deplasarilor: pot fi tri deplasari laterale urmate de una verticala in sus sau in jos sau pot fi cicluri de cite o singura deplasare in jurul punctului de sprijin”. Cu toate acestea, dumnealor sustin ca in ultimii ani, oamenii au gasit, voluntar sau involuntar, o metoda ca sa contracareze deplasarile din adancuri: construirea bisericilor ortodoxe.
“Finisarea unei biserici activeaza cimpuri de forta deosebite si fac in asa fel ca deplasarea energiei sa se orienteze, treptat, catre in sus sau cel mult lateral. In ultimii 15 ani de cand ne cunoastem noi, am remarcat practic ca la fiecare biserica ortodoxa construita, cimpul de forte de sub Bucuresti s-a schimbat, a devenit mai stabil si mai puternic, ca si cum fiecare lacas de cult a functionat ca un fel de amplificator si stabilizator de energie telurica”, incheie doamna Asaftei.
Stand si analizand fiecare dintre opiniile specialistilor, nu am putut sa nu ma gandesc, cu groaza, ca fiecare zi este o zi periculoasa si poate fi ultima zi din viata unei metropole. Si abia atunci am realizat cit de intelepti au fost stramosii nostri, numind acest oras Orasul Bucuriei, orasul care traieste intens fiecare ceas din viata sa, orasul care se bucura de fiecare secunda ce i-a fost daruita sau harazita… Poate de zeii din adancuri, poate de titani sau poate de entitati a caror existenta mintea noastra rationala si logica se teme sa o recunoasca sau sa o accepte.

>



     
· Cand sunteti nevoit sa va confruntati cu oameni impuri, care au o orientare morala indoielnica, va simtiti obosit, stresat, nervos, tensionat?
· Constatati adeseori ca, dupa ce ati fost fixat cu privirea de o persoana cu ochi patrunzatori, vi se face rau?
· Intrand intr-o anumita casa ati trait brusc senzatii de apasare si disconfort, simtind poate ca acel loc v-ar respinge?
· Sunteti cuprins adesea de o teama nedefinita, paralizanta, inexplicabila, in timpul intalnirilor cu anumiti oameni?
· Va simtiti inca foarte receptiv ori fragil interior in timpul confruntarilor existentiale pe care le aveti cu ceilalti?
Daca raspunsul la aceste intrebari este afirmativ, atunci cu siguranta ca starea dumneavoastra psihica si mentala nu este tocmai armonioasa, si ca aveti nevoie sa stiti ce inseamna si cum se realizeaza PROTECTIA AURICA.
Aura omului sanatos este mare, de forma ovala, compacta, si inconjurata de o “plasa de protectie” de natura biomagnetica. Cand aceasta “plasa de protectie” este intacta, persoana respectiva se afla intr-o stare permanenta de armonie. Din pacate, in prezent, tot mai multi oameni au aura “ciuruita”, distorsionata, afectata. Cum si in ce mod s-a ajuns la aceasta stare de uzura?
“Dusmanul de moarte” al aurei este nervozitatea si oricine intuieste aceasta daca ia in considerare, de pilda, faptul ca la persoanele rautacioase si iritabile apar cu timpul grave dezechilibre. Starea de nemultumire si impulsivitate sporita, ca de altfel toate celelalte stari negative pe care le manifestam deseori (frica, ura, gelozia, revolta), afecteaza aura dinspre interior, producand “gauri” prin care pot intra in orice moment energiile sau gandurile negative generate de alte fiinte umane inconstiente sau de fiinte dezgustatoare din planurile inferioare ale lumilor subtile paralele.
Spatiul eteric este intesat de tot felul de paraziti energetici si de fiinte cenusii care ne pot face rau in mod voit. Elementalii – asa sunt denumite aceste entitati – prefera sa paraziteze pe corpuri straine si pot ajunge chiar sa puna stapanire pe sufletul unui om care si-a mentinut prin gandurile si actiunile sale legatura permanenta cu lumile inferioare, sfarsind prin a fi posedat de acestia.
[healing.jpg]
Entitatea negativa care incepe sa domine mintea si sufletul unei persoane din planul fizic cauta mai ales sufletul unui betiv, al unui dezmatat, sadic, ucigas, hot, avar sau rauvoitor, pentru ca acestia nu detin controlul propriei lor persoane, fiind dominati de pasiunile lor animalice. Elementalii se bucura insa si de suferinta si necazul omului, hranindu-se cu emanatiile rezultate din indignarea, durerea sau teama acestuia. Orice dezintegrare ii face sa jubileze. Vaporii alcoolului, duhoarea fumatului, mirosul de sange, ca de altfel toate tensiunile psihice ale omului sunt pentru ei un adevarat ospat!
Oamenii lanseaza, prin gandurile lor negative, sageti otravitoare
Iata de ce, in cunostinta de cauza, invataturile milenare yoga avertizeaza asupra pericolului intretinerii gandurilor meschine, inferioare, care “intoxica” spatiul si constituie focare de epidemii psihice si mentale, dar si al egoismului, care adauga zi de zi otrava ucigatoare la aura bolnava a planetei noastre.
Pentru fiecare gand emis avem o responsabilitate uriasa, deoarece un gand negativ generat de o fiinta poate fi captat mental de altcineva care va reactiona iresponsabil, devenind astfel o victima la a carei suferinta am contribuit si noi. Sustinem, fara riscul de a gresi, ca numarul crimelor invizibile este infinit mai mare decat numarul asasinatelor sangeroase din lumea fizica. Din ignoranta, ura sau frica, oamenii lanseaza, prin gandurile lor, sageti otravitoare a caror putere este uneori deosebit de mare. Noi putem interfera cu acestea si riscam sa ne lasam influentati de ele, ori de cate ori, prin starea noastra dizarmonioasa, favorizam in propria noastra aura aparitia fisurilor de care am amintit.
In plus, otrava urii si a nervozitatii, a suferintei si a tristetii, a pasiunilor inferioare “se depune” pe obiectele din jur, pe zidurile cladirilor, pe lucrurile personale. Toti cei care, ulterior, vin in legatura cu aceste obiecte, vor fi influentati mai mult sau mai putin, in functie de calitatea si de starea aurei lor.
Cu siguranta ca toate aceste revelatii cu privire la campul energetic, care exista nu numai in jurul corpului nostru fizic, ci insoteste orice manifestare din Univers, dovedeste – daca mai este necesar sa o spunem – ca trebuie sa stim cum ne putem proteja. Este asadar evident ca avem nevoie de o protectie aurica, ce ne va ajuta sa evitam interferenta cu aceste vibratii impregnate in locurile pe unde trecem.
https://hristianus.files.wordpress.com/2011/05/61306_100933683304567_100001638063175_4268_4474365_n.jpg?w=300
Cum sa contracarezi energiile psihice malefice emise de altcineva asupra ta
1. Pentru a reusi sa contracarezi un conflict este necesar sa raspunzi cu IUBIRE sau cu UMOR (care arata o stare de detasare). Procedand astfel, nu vei mai interfera cu vibratia energetica negativa a agresorului, ba chiar vei reusi sa-l faci sa constientizeze starea sa penibila, determinandu-l sa si-o modifice radical. Multi dintre noi am intalnit persoane despre care spunem: “Cu el (ea) nu te poti certa”. Aceasta arata ca acel om are o structura psihica echilibrata si armonioasa, care il apara de conflicte si de agresivitatea celorlalti.
https://hristianus.files.wordpress.com/2011/05/20081101-iisushristos.jpg?w=220
2. A doua modalitate necesita o forta interioara si mentala mult mai mare. Daca simtiti ca cineva va absoarbe energia, deliberat sau nu ori focalizand ganduri negative sau energii psihice malefice asupra voastra, invocati Lumina Alba Stralucitoare si trimiteti-o asupra persoanei in cauza. Vizualizati cum aura sa se umple de Lumina Alba si mentalizati ca aceasta reuseste sa anihileze energia negativa manifestata asupra voastra.Marea Invocare
Alegeti-va una dintre aceste tehnici si aplicati-o perseverent, studiindu-i efectele.
Manifestati continuu o stare pozitiva si o gandire corecta
Integritatea aurei si starea noastra de bine pot fi aparate in primul rand cu ajutorul energiei psihice binefacatoare. Educarea, formarea psihoenergiei protectoare vor constitui o adevarata profilaxie a omenirii. Pentru inceput este necesar sa se emita insistent ganduri curate, benefice, asigurand patrunderea lor in substanta nervoasa prin repetare continua. Se va elimina astfel, treptat, orice tip de rezonanta cu energiile inferioare.
https://hristianus.files.wordpress.com/2011/05/6a00df351d779488330120a540ae58970b-800wi.jpg?w=300
Gandul la Frumos indica totdeauna drumul catre Adevar si este cel mai important remediu pentru multe suferinte. In loc sa ne tanguim, sa ne indignam sau sa-i judecam pe altii, este mult mai bine sa ne canalizam gandurile catre Frumos, Adevar, Dreptate, Cinste, Prietenie, Iubire etc. Acest gen de ganduri constituie cea mai trainica si mai sigura punte catre Fortele Binelui din Univers.
Cel care trimite in spatiu bucurie o primeste inapoi indoit, cel care trimite amaraciune are, drept raspuns, amaraciune. Exemplu de sugestie pentru gandire corecta: Mentalul meu este purificat, puternic si clar. Gandurile mele benefice exprima intotdeauna bunatate, fericire, pace, iubire si frumusete.
Fiti atenti la perceptiile de moment
Al doilea lucru pe care trebuie sa-l realizati este ca, atunci cand sesizati ca prezenta cuiva nu va face bine, simtindu-va “infestati” sau vampirizati de acesta, sa va departati la o distanta suficienta pentru a nu mai sesiza aceasta interferenta. Daca acelasi lucru il percepeti referitor la o incapere si daca imprejurarea va permite, mai bine parasiti-o imediat, fara regrete.
Autosugestia cu idei-forta
O metoda foarte utila pentru a realiza protectia subtila o reprezinta autosugestia cu anumite idei-forta ce ne pun in rezonanta cu fortele subtile benefice si armonioase ale Universului. Afirmatiile urmatoare vor fi repetate de un numar suficient de ori, pentru a ne impregna in mod adecvat subconstientul cu ele. La incheierea fiecarei serii de repetari, ne vom vizualiza ca si cum ne-am privi pe noi insine din afara cat mai detasati, primind starile respective impreuna cu vibratiile luminoase benefice dorite. Procedand astfel, vom constata ca succesele in directia scontata nu vor intarzia sa apara. Afirmatiile sunt urmatoarele:
Pura Lumina Alba profund binefacatoare si atotputernica a Constiintei divine ma protejeaza inundandu-mi fiinta si aparandu-ma de tot ceea ce este impur. Prin prezenta Ei datatoare de fericire in propria mea fiinta, orice rau este neutralizat, deoarece eu am devenit invulnerabil si invincibil, gratie ajutorului Ei Divin.
Vizualizarea unui glob de lumina
Simultan sau separat de aceasta modalitate expusa anterior, putem apela la actiunea unui camp protector de energie divina. Vizualizati un glob de lumina alb stralucitoare in centrul pieptului vostru. Mentalizati ca aceasta lumina incepe sa se roteasca, marindu-se. Ea se dilata pana cand va umple corpul si se revarsa in exteriorul acestuia. Pe masura ce lumina expansioneaza, tot intunericul se retrage din fata ei. Mariti sfera de lumina pana cand ea va avea cam 50 cm grosime in jurul corpului vostru. Fiind cat se poate de focalizati, fixati aceasta http://anetagiocas.files.wordpress.com/2010/11/72223_1491444489541_1336874743_31020528_3584221_n.jpgimagine cat de mult timp puteti.
Reluati aceasta vizualizare de cat mai multe ori in timpul zilei.
Recomandari impotriva radiatiilor
Telefoanele mobile, monitoarele calculatoarelor, ecranele televizoarelor sunt aparate care prin radiatiile emanate, pot perturba armonia energiilor indeosebi in zona capului. Pentru a evita eventualele dureri care pot aparea in aceasta zona, recomandam o vizualizare cu lumina alba – ca in metoda descrisa anterior – cu deosebirea ca globul de lumina alba sa fie mentalizat la nivelul capului, avand drept punct de plecare si de expansiune zona centrala a fruntii – Ajna Chakra.
Protectia prin pietre pretioase
Exista, de asemenea, si alte metode de purificare, protectie si exorcizare prin intermediul pietrelor pretioase sau semipretioase, si al plantelor. Aceste metode prezinta un inedit aparte, pentru ca ele erau cunoscute si intrebuintate de catre civilizatiile stravechi. Nu este nimic magic in aplicarea lor, doar ca aceste metode se bazeaza clar pe fenomenul de rezonanta stabilit intre aceste pietre sau plante si diferite focare cosmice de putere si energie.
Recomandam deci purtarea urmatoarelor pietre pretioase sau cristale (dupa ce, in prealabil, au fost purificate timp de 7 zile in sare grunjoasa): onix, cuart, turmalina, agata, crizocol, cristal de stanca, jasp rosu, labradorit, rodonit, sodalit si malahit (care asigura protectia in timpul sarcinii pentru femeile gravide). Este foarte important ca piatra sa vina in contact direct cu pielea, fie pe deget – daca este montata pe un inel – fie pe piept – daca este vorba despre un pandantiv.
Ingerarea de plante medicinale
In ceea ce priveste plantele, indicam un tratament care este necesar sa se realizeze o perioada de minimum trei luni, dupa metoda care a fost descrisa de noi in numerele anterioare ale revistei (plante maruntite fin si tinute sub limba 15 minute, de 3-4 ori pe zi, inghitite apoi cu putina apa minerala). Acestea sunt: busuioc, scoarta de stejar, salvie, iarba sarpelui si iarba Sfantului Ion.
Pozitia corpului care ne ajuta sa ne aparam de vampirizarea energetica
Persoanele in varsta, bolnave sau cu tulburari psihice pot sa-i vampirizeze energetic pe cei sanatosi, exact asa cum un burete absoarbe apa. Pentru a evita acest pericol este necesar ca cei sanatosi sa nu fie receptivi si, mai mult decat atat, sa se concentreze mental asupra propriei aure, inchizand circuitele bioenergetice. Iata si o atitudine corporala care ii poate ajuta: stand cu bratele incrucisate si picior peste picior.
Selectati-va anturajul
Dupa o zi de munca, cei mai multi oameni ajung acasa epuizati fizic, psihic si mental. Unele dintre energiile daunatoare ne apartin; altele, cum sunt tensiunile inexplicabile, gandurile ciudate sau sentimentele stranii, nu sunt ale noastre, dar ne afecteaza pentru ca am interferat cu alte persoane, dominate de asemenea energii impure. Daca am fi atenti, am putea detecta persoanele de la care provin aceste trairi negative si fata de care noi ne deschidem si suntem receptivi.
De aceea este esential sa selectam oamenii in prezenta carora ne simtim bine si sa-i deosebim de cei care ne produc stari negative, mai ales pentru aceia care nu pot controla inca sistemul lor energetic.
Fiecare fiinta are anumite probleme interioare cu care se confrunta. A te incarca si cu problemele altora inseamna ignoranta, neputinta, si o sanatate compromisa

>

Pasarea Phoenix este cunoscuta din Orientul Mijlociu si indepartat pana la Mediterana si Europa, dar exista mentiuni despre o pasare similara si la nativii americani. Este o pasare de o frumusete neasemuita, care nu moare niciodata, ci se mistuie in flacari si renaste apoi din propria cenusa. Se spune ca Pasarea Phoenix originara ar fi aparut dintr-un ou de aur ce plutea pe apele Oceanului Primordial.
La egipteni ea este pasarea Bennu, asociata ciclului zilnic al soarelui si ciclului anual al cresterii apelor Nilului, de unde legatura sa cu regenerarea si viata.
Phoenixul evoca focul creator si distrugator din care se naste lumea si care ii va aduce sfarsitul. Simbolismul ei este legat de marile adevaruri ezoterice, reprezentand nemurirea spiritului si reincarnarea. in alchimie, ea este un simbol al transmutatiei alchimice, al renasterii magice prin initiere si al cresterii spirituale.
Pasarea Phoenix ne vorbeste despre puterea de a depasi fluctuatiile vietii noastre obisnuite, ne indeamna sa ne orientam catre cele spirituale si ne da speranta, inspiratie si putere regeneratoare atunci cand renuntam la vechiul mod de viata pentru a imbratisa unul nou, superior. Phoenixul ne poate ajuta si atunci cand trecem prin experiente emotionale devastatoare.
In alchimie, Pasarea Sublimarii este asociata corpului astral, care, dupa cum arata marele alchimist Paracelsus, este corpul nostru spiritual, care se dezvolta in cursul evolutiei noastre personale si reprezinta renasterea spiritului pe un nivel superior. Atunci cand corpul fizic moare, spiritul incepe o noua existenta intr-o alta lume, non-fizica.La chinezi, Feng Huang, Pasarea Rosie, este unul din cele patru animale spirituale. Ea putea fi incalecata numai de catre Nemuritori. Feng desemneaza pasarea mascul si Huang pe cea femela, fiind in legatura cu simbolul Yin-Yang, cele doua principii polare opuse care guverneaza intreaga manifestare. Aceasta pasare este de asemenea un simbol al dragostei nemuritoare.
Esenta pozitiva a acestei creaturi se manifesta atunci cand cineva isi recunoaste si isi dezvolta latura feminina a naturii sale spirituale. Acea persoana isi urmeaza atunci vocea sa interioara si latura creatoare a vietii. Esenta sa negativa se manifesta atunci cand cineva isi neaga si isi reprima aceasta latura a sufletului sau, rezultand astfel deviatii de comportament si alienare.
Pasarea Phoenix este in crestinism o pasare sacra, simbol al reinvierii si emblema a Arhanghelului Mihail. Regasim reflectari ale acestui mit si in unele traditii populare. Astfel, Pasarea Maiastra din basmele romanesti este uimitor de asemanatoare cu Pasarea Simorgh a persanilor, care simboliza intelepciunea divina si perfectiunea umana. (sursa www.esoterism.ro)
Războinicii luminii îşi păstrează întotdeuna strălucirea privirii!
Chiar si atunci, cand cred că vieţile lor nu au sens.
Ei renasc precum Pasarea Phienix!

>



L-am intrebat cum se produc vindecarile, ce se intampla cand cineva vine la el.
”Eu, omul nu ma gandesc ca as avea ceva de facut, eu ma deschid si las Sfantul Duh sa curga prin mine. Nu intreb niciodata omul de ce a venit la mine, ce problema are, ii simt doar sufletul cat de greu ii este, si apoi ma rog. Atat fac- ma rog impreuna cu el. Si ii spun ca este o mare bucurie atunci cand doi se strang in numele Lui ca atunci si El este cu noi. Pentru mine este o binecuvantare cand cineva imi deschide usa chiliei. Eu nu privesc omul intrand la mine ci pe Dumnezeu in om patrunzand in chilie.
La sfarsit simt cum omul este mai usor, mai senin. Eu nu trebuie sa stiu ce greutate purta el, Dumnezeu stie, imi pastrez doar sufletul deschis si ma rog din toata inima mea. Deci totul este rugaciunea noastra catre Dumnezeu, uneori ii tin mainile in ale mele, alteori le pun pe crestetul capului. Uneori simt ca este nevoie sa mai vina, alteori stiu ca lucrarea s-a facut. Si miracolul pentru mine nu il numesc vindecare, il numesc trezirea omului in Dumnezeu.”
L-am intrebat de ce intr-o multime agitata, tensionata, nervoasa imi era mai greu sa ma rog si mi-a raspuns :
Atat timp cat il privesti pe Dumnezeu ca fiind in afara ta, o sa si gasesti motive tot in afara ta. Cauza nu sunt cei din jur  ci cum il privesti tu pe Dumnezeu. Daca ai credinta nestramutata ca El este in tine, realizezi ca nimeni nu poate sta intre tine si Dumnezeu. Ca sa te rogi cobori in tine, inchizi ochii si in inima ta o sa gasesti linistea. Acolo te asteapta Dumnezeu. Mintea este prima care fie se deschide si prin gandurile tale ii lasa pe El sa se manifeste in tine, sau tot mintea este cea care te impiedica. Mintea tese labirinturi si uneori se pierde in propria ei tesatura. Daca lasi iubirea din inima ta sa iti scalde mintea, o sa vezi cum gandurile tale isi gasesc singure drumul catre Cer.”
L-am intrebat de ce se agitau, se luptau oamenii ca sa ajunga sa ia Lumina:
”Te lupti sa ajungi mai aproape de Dumnezeu cand ai o teama in tine, o neliniste, o indoiala in ceea ce priveste relatia ta cu Dumnezeu. Atunci intotdeauna gasesti ca mai ai ceva de facut, nu ai facut destul, mai exista inca  si acel ceva o sa iti aduca apropierea, si cauti si cauti neincetat. Dar daca te opresti din zbucium, din framantare, din cautare, iti dai voie sa il descoperi in tine. Poti trai o intreaga viata preocupat sa il cauti in afara ta, dar nu cauti unde trebuie. Lupta exterioara este un semn al luptei din sufletul acelor oameni, aspiratia lor, nazuinta lor, cautarea lor, si acela e modul in care o reflecta.”
L-am intrebat cum dupa ore petrecute in picioare, intr-o pozitie in care nu puteai nici sa te intorci, el nu dadea nici un semn de oboseala si nu numai aceasta, in jurul lui oamenii erau foarte linistiti, calmi. Raspandea o vibratie de pace in jur care linstea multimea.
 “Oboseala vine din lupta fiintei cu viata. Cand te opui vietii, judecand, criticand, maniindu-te, pierzi viata din tine si obosesti, si este si normal pentru ca mergi contra curentului. Iubirea, este curgerea vietii. Pacea, linistea, se obtin cand lasi viata sa curga prin tine si nu mai opui rezistenta la ceva”.
 Si m-a intrebat: ”ai obosit vreodata in timp ce te bucurai, in timp ce iubeai, in timp ce te rugai? Atunci te lasai purtata de curgerea vietii, nu opuneai rezistenta. Atunci te deschideai prin inima. Obosesti cand cauti cu mintea, inima nu te oboseste vreodata. Si mintea cauta neincetat, mereu gaseste altceva de care sa se agate, dar in esenta mintea isi cauta linistea.
Deci lupta nu este intre noi si cei din jur, sau intamplarile din viata, ci este intre noi si noi, acea lupta interioara este cea care epuizeaza.”
L-am intrebat cum poti sa iesi din aceasta zbatere, pendulare:
“Nu trebuie sa te zbati ca sa iesi, pentru ca te afunzi si mai rau. Si vine o vreme cand intelegi ca nu e necesar sa te zbati, ca totul se intampla de la sine, intelegi ca viata curge lin, nu este o stradanie. Lupta are loc pana cand se coboara aceasta intelegere, aceasta pace. Nu fugi dupa Dumnezeu, stai linistit si lasa-l sa se exprime prin tine”.
L-am intrebat cum a ajuns el la aceasta stare de pace, in opinia mea de iluminare, si mi-a spus ca s-a rugat catre Dumnezeu sa il lumineze ca sa poata darui la cei din jur, dintr-o credinta ferma ca cererea sa este auzita si indeplinita, si apoi s-a lasat purtat de valurile vietii, s-a deschis si i-au venit rugaciunile pe care le simtea cu sufletul. Nu s-a indoit nici un moment si rugamintea sa la Dumnezeu era sa ii dea acest har de a darui atat timp cat traieste pe acest pamant. Acesta considera ca fiind cea mai mare binecuvantare, bogatia inimii.
I-am spus ca in opinia mea biserica s-a indepartat de credinciosi, a pierdut legatura, si intr-un fel a interupt legatura intre Cer si Pamant, in conditiile in care ei aveau puterea sa o consolideze.
“Biserica este o institutie alcatuita tot din oameni. Si omul s-a indepartat de aproapele sau. Si aceasta din teama. Teama de a nu se pierde invataturile, de a le pastra nealterate, din frica aceasta si-au concentrat atentia doar pe invatatura si au uitat de ce este mai important- cei carora li s-a adresat Christos prin invataturile sale. Iisus nu a vorbit ascuns, doar Apostolilor, el a iesit in lume. Dar si in Biserica sunt oameni si oameni.
Ce poti face tu ca om este sa studiezi Cuvantul Intemeietorului, sa il simti, sa citesti si sa alegi acele rugaciuni pe care le simti cu Sufletul, pentru ca daca doar le rostesti fara suflet, ele sunt doar sunete goale. Prin rugaciune omul se inalta prin Cuvant care este fapta, prin gand si prin traire. Acestea trei trebuie sa mearga impreuna ca sa te inalte. Nu e datoria noastra sa ii judecam pe semenii nostri, asa scrie si in carti sa nu judecam, noi folosim piatra de temelie, invatatura si ne gasim singuri calea prin care vorbim cu Dumnezeu.”
Mi-a spus ca este foarte important sa ascult tacerea.
”Cauta tacerea, nu urmari sirul cuvintelor mele, asculta-l pe Dumnezeu in tacerea mea.”
Si de cate ori se oprea din vorbit, stateam cu ochii inchisi si auzeam, simteam sunetul unui falfait de aripi, si vedeam ca un glob imens de lumina deasupra capului lui.
  
Aceasta fiinta se adresa cu un respect deosebit pentru toti cei din jur, cu  veneratie, l-am intrebat ce simte el cand vorbeste cu un om:
Eu cand vorbesc cu un om, il privesc pe Sfantul Duh in el. Sa fii lipsit de respect la adresa unui om este ca si cum ai fi lipsit de respect in fata tronului lui Dumnezeu. Nu e suficient sa il vezi pe Dumnezeu intr-un inger sau in Fiul Sau, uita-te in jur si descopera-l aici.
Rosteste fiecare cuvant cu respect, rar, nu te grabi sa vorbesti. Cuvintele sunt alcatuite din Duhul Sfant, si cand vorbesti cu un om, vorbeste rar si cu respect, stiind ca in acel moment Duhul Sfat se manifesta prin tine in lume. Lasa ca fiecare cuvant sa vina din sufletul tau, simte-l inainte sa il rostesti, doar asa el va atinge sufletul celui caruia i te adresezi. Ceea ce spui tu daca este lipsit de lumina sufletului tau va trece intr-un cotlon al mintii, si mintea va uita, daca ceea ce rostesti vine din suflet, acel om va pastra in sufletul lui nu ceea ce eu sau tu am rostit, ci amintirea bucuriei sufletului lui.”
La plecare doream din suflet sa ii daruiesc ceva, nu stiam ce, ma framantam, si mi-a raspuns la intrebarea mea nespusa spunandu-mi sa fac asupra lui semnul crucii si sa il binecuvantez. Ma gandeam cum pot eu omul sa fac acest gest asupra lui aflat parca in aceasta lume dar neapartinand ei si  mi-a explicat:”cand faci ceva cu toata inima lasi puterea celesta a Sfantului Duh sa coboare prin tine, omul nu binecuvanteaza cu puterea omului ci cu cea a Duhului, si in fata Sa toti suntem egali.”
  
Fiintele iluminate pasesc printre noi, nestiuti, simpli, se simte doar adierea  lumilor celeste la trecerea lor prin viata noastra.

>Rolul unei aspirine

>


Recomandarile urmatoare se inscriu in acea minoritate a informatiilor difuzate pe internet pe care e bine sa le luati in considerare si, mai cu seama, sa le respectati.
 Cand am avut crizele cardiace, medicul care mi-a acordat ingrijirea de urgenta m-a intrebat daca luasem aspirina dupa ce simtisem durerea toracica. I-am raspuns ca nu aveam aspirina acasa. Si-atunci, mi-a dat urmatorul sfat: in orice casa, in special daca cel putin unul dintre membrii familiei este in varsta de peste 60 de ani, trebuie sa existe macar un flacon cu aspirina. Bineinteles ca pastilele trebuie sa fie la indemana, ca sa poata fi luate, fara intarziere, de indata ce  survine durerea in piept. Concentratia enzimelor specifice indica faptul ca mi-as fi putut pierde viata daca n-as fi ajuns la timp la spital.
IN CONSECINTA: daca nu aveti aspirina acasa, cumparati un flacon si tineti-l intr-un loc accessibil. Dumnezeu stie daca o asemenea masura poate face diferenta intre viata si moarte.
Atentie! Exista si alte simptome de atac de cord, insotiate de durere in bratul stang. Trebuie sa aveti in vedere si instalarea unei dureri intense in maxilarul inferior, aparitia varsaturilor si a transpiratiilor abundente, care nu mai sunt doar niste simptome banale.
Detaliu: In timpul unei crize cardiace, e posibil ca, la inceput, sa nu simtiti acea durere in piept; 60% dintre oamenii care au avut o criza de inima in timpul somnului nu s-au mai trezit niciodata. Cu toate acestea, o durere in piept va poate trezi dintr-un somn profund. Intr-un asemenea caz, luati imediat in gura doua aspirine, lasati-le cateva clipe sa se umecteze pe limba si inghititi-le apoi cu putina apa. Apelati fara intarziere serviciul de ambulanta, Politia sau Pompierii, spuneti “criza cardiaca” si informati ca ati luat doua aspirine. Asezati-va pe un scaun sau un fotoliu si asteptati sa soseasca ajutorul solicitat.

 FII VIGILENT!
Un cardiolog afirma ca daca fiecare dintre cei care primesc acest mesaj ar informa alte 10 persoane, o viata va fi, cu siguranta, salvata.

 EU MI-AM FACUT DATORIA!

SPER CA SI TU VEI PROCEDA LA FEL

>

Zoe Dumitrescu Busulenga
(Maica Benedicta de la Varatec)

“Per total nu m-am gandit niciodata la mine. Nu m-am socotit o persoana atat de importanta incat sa ma privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am vazut pe bucati. Iar opiniile pe bucati erau foarte diverse, raportat la functia pe care o indeplinea fragmentul acela din mine.

…Cand eram copil, eram foarte timida. Dupa parerea mea eram si foarte cuminte. Ma socoteam putin nedreptatita. In jurul meu erau copii foarte frumosi (verisoarele mele) care-mi dadeau complexe inca de atunci. Cu vremea mi-au mai trecut complexele. De toate nu am scapat insa nici pana azi. De cel mai grav, de timiditate, mai ales de timiditatea in public, nu m-am vindecat. In intreaga mea cariera universitara faceam puls peste 90 la fiecare curs si la fiecare seminar, ori de cate ori le vorbeam studentilor. Si aveam pana la sase ore pe zi. Eram inclestata, crispata, de fiecare data. Pe masura ce vorbeam, sub inraurirea ideilor care se succedau in mintea mea, aceasta stare se risipea. Tot din pricina conceptiilor mele despre ce ar trebui sa fie nobletea unui fizic nu m-am dus la mare decat dupa 50 de ani, cand am zis ca nu mai sunt femeie, sunt un obiect, deci ma pot expune. Am avut insa sansa (consolarea mai degraba) ca studentii mei se atasau foarte mult de mine. Asta era un medicament pentru complexele mele. Inaintea sfarsitului trebuie sa recitesc marile carti ale literaturii universale.

…Reusesc sa stabilesc foarte usor punti de comunicare cu oamenii. Vin inca la mine oameni foarte tineri. Unii au legatura cu filologia, cei mai multi nu. Am legaturi foarte stranse cu Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi. In ultimii 4-5 ani aproape ca m-am stabilit la Manastirea Varatec. Stau acolo cel putin opt luni pe an. Respir in acel loc sacralitate. Vin tineri, si de la Teologie, si calugari, si ma viziteaza. Preocuparile mele au incetat sa mai fie exclusiv literare, au devenit si legaturi spirituale. Il caut pe Dumnezeu.

….Cei care ma viziteaza acum il cauta si ei. Unii, dintre calugarii mai varstnici, dintre preoti, L-au si gasit. Sunt pe calea unei nadejdi. Asa si reusesc sa ies din contingent. Altfel n-as putea sa traiesc cu usurinta in atmosfera actuala. Pentru ca formatia mea este de umanist, de carte, de cultura, asa cum o intelegeam pe vremuri noi, intelectualii. Aveam niste modele, pe care am incercat sa le urmam, scara de valori era cumva fixata. Traiam intr-o lume sigura, in masura in care cultul valorilor stabile iti poate da tie sensul unei stabilitati.

…Azi, pentru mine personal, pentru cei putini ramasi din generatia mea, spectacolul lumii contemporane este dezarmant. Ma simt intr-o mare nesiguranta, pentru ca toata tabla de valori in care am crezut s-a zguduit. N-as vrea sa spun ca s-a si prabusit. Suntem insa nelinistiti, putin nedumeriti, suntem si tristi; ceea ce se petrece pe planeta nu-ti da senzatia unei linistiri iminente. Ce se intampla acum seamana cu perioada prabusirii Imperiului Roman, dar acele zguduiri erau provocate de venirea lui Iisus: era inlocuita o pseudo-spiritualitate cu spiritualitatea adevarata. Dar cine vine la noi astazi? Ai zice ca mai degraba vine Antihristul, nu Mantuitorul. Nadajduiesc ca omenirea sa-si revina din aceasta clipa de orbire, care cam dureaza. Opere care nu se mai citesc, lucrari muzicale care nu se mai canta…

…Exista si o criza a culturii. Ma uit la programele Universitatilor. Nu mai gasesc nici urma de greaca, de latina. Respectul pentru clasici nu mai exista. Nu ne intereseaza trecutul, numai prezentul. Iar asta ne taie radacinile. O lume fara radacini este o lume fara morala. Se vorbeste putin si despre intelectualii dintre cele doua razboaie mondiale. Sunt nume care nu se mai pronunta, opere care nu se mai citesc, lucrari muzicale care nu se mai canta. Exista un fel de indiferenta fata de trecut. Lumea a inceput sa uite sa vorbeasca, pentru ca nu mai citeste.

…Din fericire, mai sunt cativa scriitori din cei vechi. Nu stiu in ce masura mai sunt ei productivi. Primesc foarte multe carti, mai cu seama poezie. Sunt autori noi foarte tineri. Ma intreb insa de ce nu mai scriu cei vechi – D. R. Popescu, Breban, Balaita. Acum apar nume noi. Se fac tot felul de ciudatenii in numele postmodernismului. Am incercat sa aflu ce este postmodernismul. I-am intrebat pe ei. N-au fost in stare sa-mi raspunda. E o arta din cioburi – totul este faramitat – mi s-a spus. Dar Spiritul are o facultate: aceea de integrare, de a face din fragmente o totalitate. Asta au facut clasicii. Azi am senzatia ca traim procesul invers – ne diseminam, ne risipim.

…Eu nu inteleg un lucru: cand e atata frumusete intreaga pe lume, cum pot sa ma duc sa ma uit la firimituri, cand eu am bucuria integrala a frumusetii? Si, daca faramitam frumusetea, cum vom mai putea face drumul invers? Credeti ca de la manele ne vom mai putea intoarce la Johann Sebastian Bach?

…De la Freud incoace s-a produs o mutatie: s-a pus sexul in locul capului. Asta e tristetea cea mai mare. Vedeti, la noi, la romani, exista o cuviinta. Anumite cuvinte nu se pronuntau – nu erau niste tabu-uri, dar exista o pudoare. Acum “cuviinta”, cuvantul acesta, a disparut din dictionar.

…Nu am prejudecati de nici un soi, dar felul in care ne purtam ucide frumusetea. “Trupul este cortul lui Dumnezeu”, a spus Pavel. Ce facem noi cu el? il expunem, ca pe o bucata oarecare de carne. E cumplit. Cumplit e si ceea ce s-a intamplat cu relatiile dintre femei si barbati. Dupa parerea mea, aici s-a savarsit o crima. Fiorul primei intalniri, dragostea, asteptarea casatoriei, toate astea au disparut. Ce se intampla cu noi? Eram un popor de tarani cu frica lui Dumnezeu. La sat inca s-au mai pastrat bunele obiceiuri. Oamenii nu sunt bantuiti de patima carnii care se expune. Nu se vorbeste urat, si asta e bine. Mantuitorul este in noi, e lumina necreata, si noi il pironim cu fiecare cuvant al nostru, rau sau murdar.

…Pentru mine, marea poezie a fost intotdeauna baia de frumusete in care m-am cufundat cand am avut nevoie de intrarea in alta dimensiune. Poezia tine, dupa parerea mea, de partea cea mai ascunsa, cea mai intima a fiintei noastre. Poezia echivaleaza aproape cu o rugaciune. In poezie te cufunzi pentru a te intoarce cu frumusete. In rugaciune intri pentru a te integra absolutului.

…Pentru ca intram in zona computerului, am pierdut placerea de a citi. Eu sunt un cetatean al Galaxiei Gutenberg. Umanismul culturii se sprijina pe lectura, nu pe imagini fugitive. Lectura iti lasa popasurile necesare pentru reflectie, pentru meditatie. Pierderea obisnuintei lecturii este pericolul cel mai mare care ameninta planeta, pentru ca slabeste intelectul, puterea de gandire, si te face sa uiti limba. Chiar si eu, dupa ce am stat cinci ani in Italia, la intoarcere a trebuit sa pun mana pe Eminescu si pe Sadoveanu, ca sa-mi refac limba.

…Moartea pentru mine inseamna eliberarea de acest trup. Trecerea in lumea celor vii. Lepadarea acestui trup vremelnic si trecerea in lumea celor vii. Nadajduiesc. Daca merit. Asta numai Mantuitorul stie.”

Nor etichete

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.